Manastirea Corbii de Piatra

Corbii de Piatra. Asa se numea locul acesta inainte si o istorie nesfarsita il acopera cu aripa. Ei bine, in felul acesta, aici, in satul Corbi, ai sentimentul ca te scufunzi in trecut, ca hoarde de umbre neclare bantuie plaiurile astea enigmatice, amestecandu-se straniu cu oamenii locului acestuia. Inceputurile vietii monahale la Corbii de Piatra sunt mai putin cunoscute. Cele mai multe asezari monahale au aparut in locul altora mai vechi coborand pe firul istoriei pana in vremuri imemoriale.

Asa vor fi stat lucrurile si cu monastirea de la Corbi, asezata in inima unei misterioase si extrem de timpuri vetre ascetice romanesti. Cu siguranta prima atestare documentara, 23 Iunie 1512, nu este si data infiintarii monastirii existand informatii certe conform carora sfantul locas ar fi existat si inainte de aceasta data.

Biserica rupestra de la Corbi deriva tipologic din bisericile sala, cu doua altare dedicate unui hram dublu si caracteristice lumii bizantine din sec. X. Ea se inrudeste tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, dar particularitatea altarului dublu racordat la o singura nava este unica la noi in tara. Ea poate fi regasita numai in Bulgaria la Saborenata Tarcva si Tarcvata. Aceasta solutie apare probabil in cazul unor mici comunitati de calugari care se pot lipsi de diacon.

Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, insotite in exclusivitate de inscriptii grecesti, coroborate cu stirile documentare, permit datarea cu certitudine a ansamblului la inceputul sec. XIV. Ansamblul rupestru de la Corbii de Piatra constitue dovada concreta a existentei unor nuclee monastice de tip anahoretic in Tara Romaneasca inca inainte de organizarea bisericii muntene din sec. XIV.

La 23 Iunie 1512, monahia Magdalina (in mirenie Musa, fiica si sotie de boier, proprietara ereditara a mosiei de la Corbi) (re)infiinteaza monastirea de la Corbii de Piatra, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care o inchina domnitorului Neagoe Basarab, monastirea capatand astfel inca de la (re)infiintarea ei statutul de monastire domneasca. Este si prima monastire de calugarite atestata documentar la noi in tara.

Cum s-a redeschis monastirea ne spune diaconul Paul de Alep, care in 1658, insotindu-l pe patriarhul Macarie al Antiohiei in Tara Romaneasca, viziteaza si biserica din piatra de la Corbi despre care spune ca este "o biserica mica dar foarte frumoasa in care se mai pot inca vedea pe pereti urmele vechii zugraveli si care a fost redeschisa in urma viziunii pe care a avut-o un eremit sfant". Dupa doar trei ani, probabil din cauza conditiilor vitrege de vietuire, la Corbi sunt adusi calugari, maicile fiind mutate la monastirea Cornetu, unde dupa moartea domnitorului se va calugari si doamna Despina, sub numele de Platonida monahia.

Astazi, la Corbii de Piatra, prin purtarea de grija a Prea Sfintiei Sale P.S. Calinic Argesanul, de la 23 martie 2003 s-a reinnodat firul vietii monahale intrerupt acum mai bine de 200 de ani, scopul acestui demers fiind acela de a demara lucrarile pentru construirea unui complex chinovial alcatuit din corp de chilii, paraclis si cladiri anexe, precum si pentru inceperea operei de restaurare a picturii, lucrari prin care vestitul locas de cult sa-si recapete, pe cit va fi cu putinta, stralucirea de odinioara.