| Parcuri nationale - judetul Arges
Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie
1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat
aceasta decizie "datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii
rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium
alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului". In 1938, cand rezervatia naturala
a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta
suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera
o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În
1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona
Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata
in considerare pentru conservare. In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc
national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi
de alte 12 parcuri din Romania. Incepand din anul anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul
Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.
www.pcrai.ro Masivul
Bucegi detine un loc de frunte in lantul Carpatilor romanesti prin flora de
rara bogatie si diversitate, care a atras inca de multa vreme numerosi cercetatori
si iubitori ai naturii din tara si de peste hotare. Lucrarile stiintifice elaborate
de prestigiosi botanisti, la inceputul secolului trecut, au stat la baza primului
act de constituire a unor rezervatii-monumente ale naturii: HCM. 965/ 17.11.1943.
Odata cu promovarea si dezvoltarea turismului, exploatarea maxima a resurselor
naturale dar si ca rezultat al procesului pe scara larga de distrugere a diversitatii
biologice cat si a influentei acesteia asupra factorilor de mediu a fost creat
un cadru organizatoric adecvat masurilor specifice de conservare si protectie
prin infiintarea Parcului Natural Bucegi, prin O.M. 7/27.01.1990. www.bucegipark.ro
Vegetatia Muntilor
Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de
cate ori ei au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari
stricte de cercetare. Ca istoric, este suficient sa amintim contributiile aduse
de U. Hoffman in domeniul botanic inca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului
tot mai numeroase sunt datele floristice care isi gasesc loc in literatura de
specialitate. Cu pregnanta deosebita apar lucrarile lui Al. Beldie (1940), (1967)
privitoare la flora si vegetatia Muntilor Bucegi, ca si cele ale lui Tr. Stefureac
asupra briophytelor sau ale colectivului condus de D. Puscaru ce antameaza problema
pasunilor alpine. Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea
ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate
ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand
toate grupele mari de plante.
Fauna terestra a pesterilor cuprinde numeroase
specii troglofile sau subtroglofile cu o raspandire mai larga in aceasta zona.
Speciile mai reprezentative sunt semnalate in pesterile: Ratei, Pestera Ialomitei,
Pestera Mica si Pestera Ursului, ultimele doua situate in Cheile Tatarului.
Specii de animale ocrotite prin lege: · Formica rufa (Furnica
rosie de padure); · Tetrao urogalus (Cocos de munte); ·
Covux corax (Corb); · Aquila chrysaetos (Acvila de munte); ·
Rupicapra rupicapra (Capra neagra); · Cervus elaphus(Cerbul); ·
Linx linx(Ras); · Ursus arctos (ursul brun). |